În urma reacțiilor apărute în mass-media națională imediat după difuzarea emisiunii ”Administrația la zi” la radioul Mesagerul FM Bacău, din data de 4 aprilie 2019, moderată de jurnalista Andreea Gavrilă la care a fost invitat chestor de poliție Vasile Oprișan, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bacău care ar fi declarat, conform speculațiilor de pe Internet, că ”femeile care sună la 112 atunci când li se mai scapă câte o palmă, la vreo ceartă conjugală, exagerează și că o astfel de chestiune nu trebuie semnalată poliției în mijlocul nopții, ci poate aștepta până dimineață”, redacția Mesagerul FM redă mai jos declarația integrală a invitatului la emisiune, așa cum a putut fi ea auzită în fapt.

”Trebuie să fim pregătiți să acționăm la timp pe 112. Și aici este un subiect de discutat pe 112. Foarte mulți fac exces de zel. 112 este folosit pentru rezolvarea unor probleme urgente care nu suferă amânare. Dar dacă la ora 00.30, un exemplu simplu, la îndemâna oricui,  se ceartă soțul cu soția și-i dă din greșeală sau, știu eu, din intenție o palmă și pe urmă se liniștesc apele  – (soția sună la 112, n.r.): domnule, vino că mi-a dat o palmă; dar acum ce face?; îi liniștit, nu mai face nimic – nu înseamnă că de acum trebuie să vină un polițist pentru că nu poate să facă nimic. Doar atât, să constate ce ar putea să constate a doua zi dimineață. Sunt situații când se agravează starea conflictuală sau escaladează în bătăi și scandaluri și atunci trebuie să intervenim. Dar unii, dacă se ceartă vecinul cu vecina  – la fel, vino, că m-a înjurat. Sunt chestiuni pe care nici noi nu le putem rezolva, să fim prezenți peste tot, să ne ducem peste tot. Că avem un timp de deplasare și ne străduim să ajungem într-un timp cât mai scurt. Dacă-i deplasare, nu putem face 3 ore, 4 ore, 5 ore, că atunci nu mai este 112. În situații de urgență se face deplasarea 112”.

Chestorul Vasile Oprișan a menționat aceste fapte din experiențele avute și de folosirea abuzivă și nejustificată a sistemului, și asa aglomerat.

Așa cum atrage atenția si STS-ul, apelarea nejustificată a numărului 112 poate costa viaţa unei persoane aflate în pericol. 112 poate fi apelat în orice moment pentru a se interveni într-o situaţie de urgenţă, în care o secundă poate face diferenţă între viaţă şi moarte. Oricând persoana care poate avea nevoie de ajutor urgent, poate fi o persoană dragă dumneavoastră.

Mai mult de jumătate din apeluri la 112 sunt false și sunt pentru:

  • a face glume sau farse;
  • a aduce injurii operatorilor;
  • a solicita informaţii despre numere de telefon, trafic, adrese sau programe de lucru ale serviciilor/instituţiilor publice, documente necesare pentru eliberarea unor acte (carte de identitate, paşaport, cazier etc.);
  • a afla data şi ora exactă, starea vremii, mersul trenurilor şi al mijloacelor de transport în comun;
  • a chema un taxi, a face comandă la pizza, pentru a încărca cartela telefonică, a debloca sau a verifica telefonul mobil;
  • a verifica cum funcţionează serviciul 112;
  • a exprima nemulţumirea sau opiniile faţă de servicii furnizate de diverse societăţi, de calitatea produselor achiziţionate, de politicieni, persoane publice, emisiuni etc.;
  • a reclama întrerupe în furnizarea utilităţilor casnice (gaze, curent, apă, TV, internet etc.);
  • a ţine ocupată atenţia copiilor.

Apelarea nejustificată la numărul de urgenţă ţine ocupate atât liniile de urgenţă cât şi operatorii 112, care ar putea prelua în acest timp urgenţe critice.

Printre sarcinile şi îndatoririle chestorului de poliție Vasile Oprișan, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, se numără:

  • răspunde de întreaga activitate a inspectoratului de poliţie judeţean, de încadrarea acesteia în prevederile legale şi dispoziţiile eşaloanelor superioare;
  • coordonează activitatea pentru elaborarea/reactualizarea Planului unic de ordine şi siguranţă publică pe care îl susţine în vederea aprobării la Instituţia Prefectului;
  • organizează şi coordonează activităţile de cooperare interinstituţională pentru asigurarea, menţinerea şi restabilirea ordinii publice pe raza judeţului;
  • aprobă planul de cooperare încheiat la nivel judeţean între poliţie şi jandarmerie pentru misiuni de menţinere a ordinii publice;
  • prezintă informări periodice cu privire la evoluţia situaţiei operative în şedinţele ordinare ale Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică;
  • realizează întâlniri cu autorităţile publice locale şi cetăţenii din localităţile rurale pentru cunoaşterea calităţii serviciului poliţienesc prestat de poliţiştii din aceste localităţi, precum şi a altor aspecte de interes;
  • în calitatea de ordonator terţiar de credite, angajează şi utilizează creditele bugetare numai in limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unităţii;
  • gestionează resursele umane şi pregătirea profesională a acestora potrivit competenţelor legale;
  • urmăreşte împreună cu conducătorii unităţilor de parchet activitatea desfăşurată pe linie de cercetare penală în cauze complexe şi dispune măsurile legale ce se impun în limita competenţelor;
  • urmăreşte respectarea drepturilor şi libertăţilor legale ale persoanelor cercetate sau aflate în stare legală de reţinere şi arest preventiv;
  • urmăreşte ca angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor să se efectueze, in limita creditelor bugetare aprobate şi repartizate unităţii;
  • dispune organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, gestionarea şi asigurarea integrităţii bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, conform prevederilor legale;
  • informează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, autorităţile locale, conform legii, despre evoluţia fenomenelor antisociale şi modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local;
  • participă sau deleagă persoane din conducerea inspectoratului la conferinţele de presă/briefinguri în cazul crizelor mediatice sau cazurile de impact la adresa comunităţii pentru a fi garantat un mesaj ferm şi competent către opinia publică;
  • verifică modul de organizare, planificare şi analiză a îndeplinirii sarcinilor specifice;
  • verifică indicatorii de performanţă obţinuţi, finalitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate;
  • conduce şedinţele Consiliului de conducere ale inspectoratului, aprobă componenţa şi agenda de lucru a acestuia;
  • dispune măsuri la nivelul inspectoratului pentru îmbunătăţirea stării şi practicii disciplinare în rândul efectivelor;

Munca de fiecare zi:

  • planifică activităţile proprii, organizează activităţi specifice muncii de poliţie, studiază şi rezoluţionează corespondenţa, studiază buletinul de evenimente şi se documentează asupra cauzelor şi măsurilor luate de unităţi, intervenind cu măsuri suplimentare, dacă este cazul (20%);
  • asigură planificarea, organizarea, desfăşurarea, analiza şi controlul îndeplinirii atribuţiilor, sarcinilor şi responsabilităţilor de către şefii structurilor subordonate şi  personalul unităţii în conformitate cu legislaţia în vigoare (30%);
  • urmăreşte realizarea activităţilor şi dispoziţiilor cu termen, menţine legătura cu conducerile subunităţilor şi compartimentelor pe care le coordonează (10%);
  • participă la activităţi planificate (10%);
  • îşi exercită atribuţiile în calitate de ordonator terţiar de credite (10%).
  • numeşte, definitivează, împuterniceşte, eliberează, suspendă din funcţie şi pune la dispoziţie personalul din structura inspectoratului care nu se regăseşte în competenţă superioară, aprobă, avizează sau propune, după caz, lucrările pe linie de resurse umane, precum şi planurile/programele analitice referitoare la formarea/pregătirea personalului inspectoratului (10%);

Săptămânal:

  • conduce şedinţele Consiliului de Conducere al inspectoratului;
  • dispune executarea unor acţiuni poliţieneşti specifice, asigură măsurile pentru rezolvarea operativă a cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, în conformitate cu prevederile legale, participă la audienţe cu cetăţenii conform programului stabilit;
  • reprezintă inspectoratul, în relaţiile cu alte structuri din sistemul naţional de apărare şi ordine publică;
  • conlucrează cu celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii şi răspunderi în domeniul specific;
  • analizează evoluţia situaţiei operative a poliţiei şi intervine cu măsuri corective în vederea combaterii fenomenului infracţional, evaluează nivelul îndeplinirii sarcinilor pe unităţi şi linii de muncă, dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii.

Ocazional:

  • Participă la şedinţele Consiliului Superior al I.G.P.R.
  • Participă la şedinţele Consiliului de Conducere al I.G.P.R.
  • reprezintă inspectoratul în relaţiile cu reprezentanţii organismelor internaţionale de profil, conform mandatului stabilit;
  • aproba Planurile de măsuri întocmite, la nivel judeţean, în situaţii deosebite;
  • emite dispoziţii privind modificările organizatorice ce se impun la nivelul unităţii potrivit competenţelor;

@George Săcăleanu

Loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here