Creştinii ortodocşi îl praznuiesc în data de 10 ianuarie pe Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti din județul Bacău. Este singurul sfânt român athonit. Un sfânt cunoscut în Muntele Athos și în toată Rusia.

Mai greu i-a fost, parcă, la el acasă. În Biserica Ortodoxă Română i-a fost recunoscută canonizarea în 1992, la 110 ani de la trecerea la Hristos. Acolo, credincioșii din sat și din împrejurimi și-au dorit înființarea unei mănăstiri care să-i poarte numele. Așa au ajuns să ridice biserică nouă, la 65 de kilometri de municipiul Bacău, în comuna Dealu Morii, în locul în care Sfântul a fost botezat și a copilărit. Așa au ajuns să recupereze crucea lui de călugărie. O cruce restaurată și îmbrăcată în aur și argint, o adevărată bogăție spirituală.

Chiar în aceste momente se desfășoară slujba de numire a noului stareț, parintele Calinic, dar și sfânta liturghie, sub îndrumarea ierarhului.

Sfânta Liturghie – Sărbătoarea Sf. Cuvios Antipa de la Calapodești 10 ianuarie 2020 Mănăstirea cu Hramul Sf Cuv Antipa de la Calapodești și a Sfinților Români – Bacău #IPSIOACHIM

Sfânta Liturghie – Sărbătoarea Sf. Cuvios Antipa de la Calapodești 10 ianuarie 2020Mănăstirea cu Hramul Sf Cuv Antipa de la Calapodești și a Sfinților Români – Bacău#IPSIOACHIM

Publicată de Arhiepiscopia Romanului si Bacaului pe Joi, 9 ianuarie 2020

• IPS Arhiepiscop IOACHIM a alcătuit Slujba şi Acatistul Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti, canonizat de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1992.

,,O, preaminunate Părinte Antipa, omul rugăciunii și podoaba cuvioșilor, cel ce ai câștigat moștenirea veșnicelor bunătăți, primește această cântare de laudă și, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, cere nouă iertare păcatelor și izbăvire de chinurile veșnice, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!,,

(Condacul 13, Acatistul Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești)

Timp de patru ani el a trăit și în mănăstirea athonită Esfigmenu, în nordul Sfântului Munte, mult ajutată de domnitorii moldoveni, precum și de familia marelui mitropolit Veniamin Costachi (1803-1842). În acea mănăstire, a primit schima cea mare, care impune post aspru și rugăciune neîncetată, devenind schimonahul Antipa. Se pare că tot în această perioadă a fost hirotonit întru ierodiacon și ieromonah. A trăit apoi într-o chilie, pe care a refăcut-o.
În anul 1860, Cuviosul schimonah Antipa, după o viețuire de aproape 20 de ani în Sfântul Munte, se reîntoarce în Moldova la cererea și îndemnul a doi îmbunătățiți monahi moldoveni, viețuitori în Athos, Nifon și Nectarie, care începuseră să zidească Schitului românesc Prodromu. Cuviosul Antipa a fost rugat să meargă în Moldova pentru a strânge ajutoare, în vederea terminării ctitoriei lor. A viețuit la schitul Bucium din Iași, metocul Schitului Prodromu. Numele său ajunge să fie cunoscut și aici, încât era căutat de mulți credincioși, pentru care era o adevărată pildă de smerenie, de dragoste și de trăire adevărată.
Se îndreaptă apoi spre Rusia, având același scop – strângerea ajutoarelor pentru Schitul Prodromu. S-a oprit la Kiev, pentru a se închina moaștelor Cuvioșilor părinți din Lavra Pecerska, după care a pornit spre Moscova și apoi spre Sankt-Petersburg, unde a primit felurite ajutoare de la mitropoliții din aceste două orașe, stareți de mănăstiri și credincioși. În schitul Prodromu se păstrează o bogată corespondență a Cuviosului Părinte Antipa cu conducerea schitului, privind trimiterea de ajutoare din Moldova și Rusia.

Advertisement
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here